sâmbătă, 23 octombrie 2010

Cel mai puternic nume?

Ma numesc Sabadis Laurentiu Andrei. Unii ma striga Sabadis, altii Saba, altii Andrei, altii Laurentiu, altii Lau, altii Deyu. Raspund la oricare nume. Sabadis Laurentiu Andrei e numele care l-am primit de la parinti/nasi atunci cand m-am botezat. Mie imi place numele meu. Stii, atunci cand esti copil unii te mai striga dupa tot felul de porecle sau te striga dupa numele de familie, insa mie imi place si numele de familie, chiar daca are consoane inchise(asa imi place sa spun), cum ar fii "s", "b", "d". Multi dintre noi avem nume de familie ciudate, si la pronuntie, si la scriere si la istoric. De exemplu daca luam numele de "Ciobanul" te gandesti la un cioban, daca luam numele de "Potrovski" te gandesti la un rus, sau ceva de genu ala, si tot asa pot continua cu exemple.

Am mai pomenit si de nick-urile alea "Saba", "Lau". Asta in cazul meu. Multi dintre noi avem prescurtari de genu asta la nume. Astea le primim de la prieteni.

Ideea e ca vreau sa ajung altundeva. Vreau sa ajung la momentul acela in care vrei alt nume. Vrei sa te cheme altcumva. De exemplu eram la examenul de la scoala de soferi si domnul politist avea in mana dosarele cu cei care au picat examenul. Avea vreo 20-25. Pana la litera "R" a dat vreo 15-18. Mai eram vreo 5-6. Si ma gandeam ca nu are cum sa fie dosarul meu printre alea sase...si normal ca era. Am auzit: "Sabadis Laurentiu Andrei". Ce bine era daca nu auzeam numele ala. Sunt si alte exemple mai bune, insa asta mi-a venit in minte.
Apoi mai este o faza: momentul cand faci cunostinta cu cineva. Eu absolut tot timpul cand fac cunostinta cu cineva uit numele pe loc. Asa ca, in momentul ala persoana respectiva ar trebui sa aiba un nume extraordinat, iesit din comun, astfel incat numele acela sa imi atraga atentia si sa il retin. Nu am dreptate, pentru ca data fac cunostinta cu o fata si e frumoasa o sa ii retin numele doar pentru faptul ca e frumoasa, insa dar daca sunt mai multe fete frumoase, ce fac? Cum le retin numele daca sunt toate frumoase?

Este vreun nume care o sa il retii toata viata inca de la prima pronuntie a lui? Este vreun nume cu asemenea putere?

vineri, 22 octombrie 2010

35 ore 15 minute si 23 secunde

35:15:23 secunde. Atat a durat "drumul" din Cluj Napoca, Romania pana la Elblag, Polonia. 1100 km (aproximativ 16 ore 59 min). Atat scrie pe un site ca e distanta si timpul pe care il faci pentru a ajunge din Cluj Napoca la Elblag, insa poate am facut mai multi km, am mai deviat (cred) de la traseul facut de situl pe care m-am informat initial. Oricum, de la 17 ore, hai sa zic 20, ca mai pun si opririle pentru "pis-pauza" si "zama calda", mai sunt 15 ore care imi dau "cu virgula". Aaaa, am uitat sa precizez ca poate ar trebui sa pun in calcule si cele 9 ore in care am stat pentru ca nu te poti pune cu tahografele. Pfuuu...manca-le-as tahografele cu tot cu hartie. In aceasta minunata pauza am oprit sa "stam" 9 ore in orasul "NoName". Era prin Polonia, la intrare in Polonia, insa nu am retinut numele din cauza ca dormeam si cand am intrat si cand am iesit din oras. Si, sincer, nu i-am intrebat nici pe ceilalti care e numele ca mi se parea mai interesant si totodata prostesc sa stau 9 ore intr-un oras si nici macar sa nu ma intereseze numele.
Acuma urmeaza sa ma povestesc ce am facut in acele 9 ore de "stat".
Am oprit intr-o parcare, parcarea magazinului Praktiker si apoi ne-am deplasat spre centrul orasului. Am mers vreo 2 km pe jos. E toamna. Anul asta nu am facut nicio plimbare "de toamna", astfel am simtit frigul care ma mangaia la picioare, ma gadila pe spate si ma saruta pe gat. Apoi am gasit ceva gramezi de frunze si m-am aruncat in ele, am facut poze pentru facebook :>. In urma cu vreun an ziceam "poze de hi5", dar acuma toata lumea s-a dat pe facebook, asa ca am schimbat modificarea si acuma e "poze de facebook". Apoi, dupa indrumarile unor stimabili cetateni polonezi am ajuns la mall. Era cald. Mi-am dat jos pe rand bluzele si nu stiam ce sa fac cu fularul. Fularul meu era de fapt o patura mai subtire de culoare roz, insa nu m-a interesat culoarea pentru ca nu ma cunoastea nimeni in orasul asta si imi permiteam tot felul de chestii. Am cutreierat mall-ul si ne-am oprit sa bem o bere. De fapt, sa beau o bere. Apoi l-am convins si pe Mircea sa bem bere. Asa ca am fost 2. Am baut niste beri pana cand s-a inchis magazinul. Aveam timp dar nu aveam unde sa bem. Asa ca am mers la un magazin alimentar si ne-am mai luat beri si ne-am luat si ceva de rontait. Ne-am luat TUC (biscuiti din aia super buni). Mircea imi zicea sa ascund TUC-ul sa nu ne vada politia. poate va intrebati de ce? Pentru ca daca venea politia si ne vedea ca mancam TUC pe strada isi dadeau seama ca TUC-ul merge cu berea si astfel ne descopereau berea care era ascunsa in geaca. O intreaga filosofie. Apoi ne-am intors la autocar de unde am plecat intr-un bar sa ne uitam la meci si sa jucam biliard. Acolo ne-am "imprietenit" cu niste polonezi care inafara de cuvintele "ticket", "bus" si "money" nu stiau engleza. Pe cand eram pregatiti sa ne incaieram, acestia au plecat cu autobuzul. Ei de fapt vroiau sa le dam bani ca sa isi cumpere bilete de autobuz. Culmea. Noi sa le dam bani, noi care aveam numa euroi si lei grei.
Dupa aceea ne-am "dat" cu carucioarele de la Praktiker si ne-am jucat "Stop alarma!" si inca un joc al carui nume nu mi-l amintesc.
Asa ne-am petrecut cele 9 ore de "stat" in orasul "NoName" din Polonia.
Gataaa....ma duc sa fac un dus ca sunt murdar de pe drum, Andreea mi-a spus ca put, asta pentru ca si ea putzea, si mi-a spus ca am dintii galbeni, si asta pentru ca probabil vroia sa imi faca in ciuda ca era mesteca Orbit si eu nu!

Va pup!

marți, 19 octombrie 2010

Cursuri de dans sportiv

In curand o sa incep impreuna cu Mircea si Andreea un nou capitol legat de dans.
Dupa cum unii stiti, in perioada mai-iunie a acestui an, am organizat cursuri de dans pentru cei care au dorit sa invete putin cate putin din tainele dansului.
Asadar, in aceste zile urmeaza sa organizam orarul si o sa revin(cred ca saptamana viitoare) cu mai multe informatii legate de acest capitol: cursuri de dans sportiv!

duminică, 17 octombrie 2010

Am fost la VAMA

14 octombrie 2010, Obsession The Club - ca asa imi place mie sa alint clubul unde dintr-un procentaj de 100% cam 30% sunt pitipoance, inca 30% cocalari si restu' lume ok. Vreau sa adaug si cei 2 gay pe care i-am vazut la concert. Poate erau mai multi acolo, insa eu am vazut doar 2.

Au intarziat 2 ore. Nu mai aveam rabdare. A tot venit lume, ma uitam sa vad daca cunosc multa lume, mi-am vazut niste colegi, m-am intalnit si cu Ioana vecina de la parter, si uite asa a mai trecut vremea. Aaa mi-am luat si bere, Ciuc - 5 lei. Pret ok pentru Obsession The Club.

Cum au iesit din separeu toata lumea a inceput sa strige, sa fluiere. M-am simtit putin usurat, poate pt ca am asteptat de prea mult timp concertul. S-au instalat fiecare la locul lui si au inceput.
Intro - negativul ala fain de la Cartita. Bestial. Suna atat de bine incat mi s-a facut pielea gaina. Prima data la brate, apoi a urcat usor pe gat, apoi a coborat din nou, insa pe spate. S-a oprit in curea. Si la fiecare vibratie tot mai venea cate un val de "piele de gaina". Era ciudat. Nu mi s-a mai intamplat niciodata sa tina atat de mult "pielea de gaina". Imi placea prea mult, insemna prea mult acel intro. Apoi Cantec de gasit. Imi era sa dor de piesa aia cu toate ca o ascult zilnic.
Apoi au urmat piese si de la Vama Veche. A fost o combinatie foarte reusita intre piesele de pe noul album si cele vechi. Era tot ce isi doreste orice fan Vama.

A durat 2 ore si 50 de minute. In tot acest timp am cantat, am aplaudat, am strigat, am fluierat, am trait.

18 ani, Dumnezeu nu apare la stiri, Pe sarma, 17 ani infinit, Zmeul, V.S.T., Cartita, Vama Veche, Hotel Cismigiu, etc. A fost superb.